Studiul asupra textelor continuă. Corecturile, adăugirile și modificările sunt operate pe măsură ce studiul merge mai departe. Descarcă varianta la zi a traducerii!
Descarcă „Chronoso due lo Zamolxiu”. Lectură plăcută!
Traducerea plăcilor dacice de plumb, de Răzvan Anghel
După lucrarea „Mato Davo Geto”, studiu realizat între anii 2006 - 2014, pe 20 Iunie 2020 am publicat „Chronoso due lo Zamolxiu / Ani de la Zamolxio”, traducerea textelor antice de pe plăcile de plumb descoperite la sfârșitul secolului al XIX-lea. Lucrarea, redactată în format PDF, se poate descărca cu un click pe coperta cărții sau pe link-ul de mai jos
Studiul asupra textelor continuă. Corecturile, adăugirile și modificările sunt operate pe măsură ce studiul merge mai departe. Descarcă varianta la zi a traducerii!
Descarcă „Chronoso due lo Zamolxiu”. Lectură plăcută!
„Zamolxio s-a născut când a Lunii întunecare
de Soare fu” (plc. 2), adică
s-a născut în timpul unei eclipse solare pe 20
iunie 529 îen. Este lovit în insula Creta, în timpul unei lupte cu topoare, și
rămâne paralizat : „Rănește spinarea [în] țara lui Minos
(Creta) la șale cu sânge se rănește” (plc. 110), „Zamolxio nezdravăn scapă cu viață de
vătămare. La şira spinării s-a tăiat însângerat. Vindecă toracele. Totdeauna
merge cu genunchii legați” (plc. 1). „Cu toporul
luptă [în] țara din Creta. La mijloc este atins să târască înțepenite
picioarele” (plc. 2). Întâlnește pe
Pitagora în Egipt și devine discipolul său : „Pe apă a mers [în] Egipt să învețe
acolo la a Soarelui Minunăție (obiect al venerației) asemănătoare Soarelui. Pitagora
a pregătit [pe] Zamolxio [în] Legea divină a Spiritului, a Sufletului Vindecare
(Iaso), Ochi Strălucitori (Ateno) către Lâna de capră (Aegis) Strălucitoare ca
Soarele” (plc. 2). Este dus
împotriva voinței sale de către soldații perși în Asia, și studiază împreună cu
Pitagora la Babilon : „Constrâns
(împotriva voinței) merge în pământul Asia. Împreună studiază cu
Pitagora” (plc. 110), „Se duce în
opoziție (împotriva voinței) împreună
cu Pitagora dincolo cu corabia traversază în Asia” (plc. 2). Apoi, după întoarcerea acasă și îi educă pe
oameni : „Povețele neamului [din] Legea Divină Misticii (Inițiații)
în peșteră înștiințează (învață) Șarpele Pasăre (Zamolxio). Toți Misticii
(Inițiații) cetățenilor afară povețele neamului [din] Justiția Sacră înștiințează
(învață). Trăiesc în criptă (cavernă) Misticii (Inițiații). Vorbele spun afară.
Poartă (aduc) întreaga vorbire din cavernă spun din nou cetățenilor”. (plc. 110)
Pitagora călătorește
împreună cu Zamolxio din Egipt în Asia. La întoarcere, Zamolxio devine Strateg și
îi educă pe concetățenii săi. Prezice eclipsele de soare din peștera sa și este
gardianul ploii. Simbolul său este șarpele, mai exact vipera cu corn. (plc. 2,
110)
După moartea sa,
Zamolxio devine stăpânul timpului în mitologia Davo-Geților și numerotarea
anilor se face de la naștea sa. Anul 529 îen devine „anul origine” sau „anul nașterii” pentru Regatului Davo-Geților / Dacilor.
Basileul Sarmizo, Basileul Moliseio, și regii
At Eoksi
Renos (De la Euxin Renos), Timolisoki, Zireio At Eoksi (De la Euxin), Zideio, Sachonieo, Diramonos, Sapozo Renos, Ichranosia,
Teozoreno, Cirezo, Kitigero și Giozo Menos (Duazo Mâniosul) sunt conducători ai Davilor și
înaintași ai lui Boerobisto. Regii de mai sus au domnit peste Davi în această
ordine până la Boerobisto, așa cum atestă placa 58.
Regii Chisieio, Zario At Euxinou (De la
Euxin), Zorzieoi, Komanizeoi, Deraneuse, Apodomeio, Sigobio, Doichamo, Maicho,
Sichto Zabio, Sarmio, Dromioxto, Demaroe, Sicht Biedo, Oroloso, Bazorio, Duazo Mâniosul,
sunt conducători ai Geților și înaintași ai lui Boerobisto. Regii de mai sus au
domnit peste Geți în această ordine până la Boerobisto, așa cum atestă placa
91.
Regii Sigobio,
Maicho, Sichto Zabio și Doichamo participă la campania condusă de Regele
Bardylis al Ilirilor în anul 393 îen. împotriva Regelui Amyntas al III-lea al Macedoniei, care
este înfrânt și înlăturat pentru un timp de la conducerea Macedoniei. „Doichamo, Sigobio, Maicho
[și] Sichto Zabio deposedează în luptă pe Amyntas” și „În Ioannina urcă deasupra
merg în jur să strângă (merg să încercuiească) pe Amyntas. Expediția Ilirilor
merge în încercuire din spate prin Marea Atroce (Marea Adriatică). La poartă
(la ieșire) să se transporte kosoni-trimite răscumpărare în capturarea de viu.
Kosoni-trimite [pentru] protecție în pace (tratat)”. (plc. 91,
19)
În timpul expediției amintite mai sus, Regele
Maicho consolidează podul de piatră peste Istru și drumul pentru transport care
traversează de la Davi la Geți, construit de către Basileul Sarmizo al Tracilor.
Basileul Sarmizo este cel care a întemeiat cetatea Sarmigetuzo. Simbolul Basileului
este jaculusul (șarpe zburător). „Expediția
întărire aduce potecii așezată Istrului. În întăresc drumul pietruit
al lui Sarmizo
transportare dincolo de râul Davilor. Fixează al lui Sarmizo drum
pietruit de mers”. (plc. 108)
Regele Deraneuse
îi aprovizionează cu mâncare pe Sciți și leagă o strânsă alianță cu aceștia,
construind un pod de piatră peste râul care separa cele două popoare. Sciții îi
vor ajuta pe Davo-Geți de mai multe ori. (plc. 67, 91)
Regii Zorzieoi și Sichto
Zabio repară stricăciunile cauzate de revărsarea Istrului. Construiesc un canal
de scurgere și o punte suspendată peste fluviu. (plc. 3, 125)
Regele Moliseio
bate monedă cu chipul său. Placa 132 este una dintre aceste monede. (plc. 132)
Regele Filip al
II-lea al Macedoniei navighează cu corabia pe Dunăre și
ancorează la Teronu (Dierna, Tierna). Filip aduce Regelui Kerioku plata pentru
ajutorul militar primit de la Davo-Geți în două ocazii anterioare. A fost scris
un tratat de răscumpărare cu literele alfabetului Davo-Geților pentru
stabilirea răscumpărării. Regele Filip al II-lea întârzie
cu plata tratatului și pentru această întârziere plătește o amendă egală cu
jumătate din suma stabilită inițial :
„Generalii Orero
[și] Zabio ai neamului Tracilor Guvernatori Uniți purced împreună [să]
întâlnească expediția Macedonenilor. În Însuși Regele Filip plutește în corăbii
cu provizii navighează râul. Aduce bogăție de aur. La malul stâncos din Dierna
(Tierna) leagă în port. Pe placă din literele alfabetului neamului Geților
răscumpărare a scris Curia/Senatul. Geții soldați au trimis mai demult de două
ori s-au întrunit cu Filip. [Pentru] neîndeplinrea tratatului [la] a sa aducere
bucată de jumătate plătește amendă. A sa socotire a fost trecută (îndeplinită).
[La] Radă/Consiliu merg Înțelepții Conducători să declare tratatul.
Regele Kerioku Conducătorul tării”. (plc. 7)
Regele Dromioxto
(Dromichaites, Dromihete) îl capturează pe Lysimachos și îi vindecă armata.
Acesta a fost surprins de o viforniță în timpul campaniei sale la nord de Istru.
„Dromioxto provincia Adâncă (Joasă) Geților întoarce. [De]
stricăciune (boală) vindecă pe Lysimachos. Îl primește [la] Bogata
Eliau-Alianța”. (plc. 23, 111, 91)
După o negociere
despre taxele de trecere ale călătoriilor pe Istru / Dunăre între conducătorii
ale căror regate formau Eliau-Alianța, Regele Zieado al Davilor primește taxele
de navigare prin Singidun (Singidunum, Belgrad, Serbia), iar Regele Bazorio al Geților primește prin acord
taxele de la docurile din Bononio (Bononia, Vidin, Bulgaria), unde se etanșează
corăbiile prin vopsire cu rășină și ulei. (plc. 123)
Regele Zieado al Davilor îl cheamă în ajutor pe Bazorio al Geților, pentru a elimina pe Romanii care blochează drumului de
comerț din Moesia cu o tabără militară circulară. Regele Bazorio traversează pe
viscol Dunărea înghețată și cucerește tabăra militară a Romanilor. (plc. 76, 127)
Regele Oroloso îi
pedepsește pe Geți : „La treburile gospodinelor familiei,
la treburile de înăuntru, la muncile casei pe capii familiei trimite Oroloso.
Gospodinele familiei Geților ospăț nu fac până când nimicesc [pe] Bastarni”. Cu ajutorul Regelui Perseus al Macedoniei, care
conduce o armată formată din „8 Falange [de] Macedoneni 4 sute [și] 8 mii
[de soldați]”, Bastarnii sunt
respinși. Pedeapsa asupra Geților este ridicată și „În Eliau-Alianța Înalt Onorată ca să
poată să își spele
numele Geții cheamă fiii”. (plc. 106, 115)
Este povestit
procedeul de turnare și călire a săbiilor de fier : „În formă arsă în foc din
aliaj retopit toarnă pe căldură arme. Topitura (aliajul) îngheață (se
solidifică) în profil (formă) de falx (sabie). În urină așază sabia încinsă
[în] tăciunii focului”. Procedeul de
călire în urină era cunoscut în evul mediu (Theophilus Presbyter, De diversis
artibus). La finalul textului, apare denumirea produsului obținut, și anume „Lame călite”. (plc. 18)
Regele Duazo este
tatăl lui Boerobisto. La moartea lui Duazo în război, Boerobisto devine Regele
Davo-Geților în anul 452 kdz (78 îen): „Cu respect
înmormântează pe al trupelor Rege General Duazo nimicit în războiul Celților cu
Geții. Porci grași hrană mănâncă poporul Davo-Geților. [Pe] Boerobisto
Conducător așază. În 452 anul (78 îen) în Eliau-Alianța
au fost soldații chemați. În Eliau-Alianța trupele fură în adunare de sfat”. (plc. 15)
Boerobisto bate
monedă cu chipul său. Placa 112 este una dintre aceste monede. (plc. 112)
După un incendiu
provocat la grajdurile cetății Moliodavo, Strategul Ceneo judecă și execută
vinovații : „Mâncarea s-a devastat (distrus). Nutrețul
cereale de mâncat al așezării (orașului) a ars. Falangele (infanteria) pe cei
care au dat foc după lege omoară cu tăciuni. Strategul Ceneo din casa peșteră din
pământ pedepsește pe cei de viciu pătați (pe vinovați). Conducătorul justiției
lui Zamolxio pe legile lui Jeoio Bourul cu pedeapsă de ardere de către legiuni
[îi] nimicește”. (plc. 117)
Există șase
drumuri care pleacă de la Sarmigetuzo. „Căi pavate (străzi) spre regiuni la legarea
Geților [sunt] 6 (șase)”. Sunt enumerate trei
dintre ele : „Cale pavată (stradă) la Moliodavo.
Cale pavată (stradă) la Zidodavo. ... Cale pavată (stradă) de piatră [pe] Râul
Davilor (Dunidavo, Istrul)”. Cetatea are șase
porți de acces : „Opritori (porți) de trecere așezate pe drumurile de mers
înainte spre regiuni [sunt] șase”. (plc. 21)
Între 62 - 61 îen,
Gaius Antonius Hybrida în alianță cu Bastarnii, având o armată compusă din 11
mii de sărcerători-arcași și 13 mii de legionari (spadasini), străpunge hotarul
Davilor și avansează la Tapieo (Tapae - Tápé, Szeged, Ungaria). Boerobisto, cu o armată compusă din 5 mii de buzdugănari, 5 mii de lăncieri și 9 mii de sărcerători-arcași îl înfruntă pe Hybrida. În timpul
luptei, cavaleria romană se retrage, și astfel, Bastarnii și Romanii sunt
capturați. Boerobisto îi execută pe Romani, dar pe Bastarni îi cruță pentru a
forma o alianță cu ei : „Călăreții cailor se
retrag. Pe
Bastarni [și] Romani împiedică în adunare. Îngroapă Romanii până
la ultimul la morți făcuți. În țepe străpung, în axe (țăruși) așază. Pe Nobilii
Bastarni a protejat Regele Boerobisto cu înțelepciune. Pe Bastarni la alianță
adună”. (plc. 25)
Boerobisto (33 mii
de soldați) conduce pe Davo-Geți la victorie. Ei resping și împrăștie legiunile
Romei conduse de Gaius Antonius Hybrida (36 mii de soldați) în alianță cu
Bastarnii (10 mii de soldați) care atacă cetatea Genukla între anii 62 - 61 îen.
Alianța Bastarnilor cu Romanii era însă o înșelătorie, ei fiind de fapt aliați
cu Davo-Geții : „Bastarnii acum unde se așază
înșeală. Asociați cu Davii luptă înapoia [lui] Gaius”. Boerobisto i-a plătit pe Bastarni să atace din spate cohortele
Romanilor: „Plătește Boerobisto [pe] Bastarni Romanilor să năvălească
prin spate în formațiile de luptă”. (plc. 126)
În anul 55 îen, Regele
Boerobisto călătorește pentru a semna un tratat de pace cu Roma, reprezentată
la aceste negocieri de Primul Triumvirat : „Acolo la Romani spre frontiera țării
plătește Boerobisto lui Marcus [Crassus] să furnizeze arme. Strateg Ceneo Divin
în Ochi Strălucitori (Ateno) în fruntea Hegemonilor cheamă a luptei terminare
cu Romanii. Petrece iarna să aducă a războiului oprire. Decide pe răsplătire să aducă la
negoț oi. În răsplătesc Romanii în arme de învelitori (armuri) străpungătoare.
Repede Regii Împreună Așezați Trei (Triumvirii) în sprijin reuniți la Roma se
petrec (traversează) să fixeze semnătura lor [în] scrierea de răsplată. Conducătorii
repede cu nave vin pe Marea Distrugătoare (Marea Adriatică) în Macedonia”. Ca parte din tratat Davo-Geții furnizează mâncare Imperiului,
sub formă de oi vii, și primesc în schimb arme care străpung armurile, așa
numitele „pilum”, folosite de armata romană. (plc. 13)
Aceeași călătorie este
repovestită pe placa 95 : „[La] a Romei graniță traversează
înăuntru transport de oi vii cară. Străpungătoarele de protecții prin râu aduce”. Prezența celor trei Triumviri este din nou menționată
: „Călătoresc la graniță papirusul să înscrie Regii Romanilor
Așezați Trei Împreună (Triumvirii). Cu sulițe răsplătesc oile de sacrificare
adunate din Patrie”. Boerobisto duce
Romanilor oi vii și aduce înapoi arme, sulițe de străpuns - celebrele „pilum”,
furnizate de către Romani. Semnarea tratatului are loc în anul 474 kdz (54 îen).
În anul 52 îen, Boerobisto
cu o armată enormă de 120 de mii de soldați, compusă din trupele provinciilor
aliate, recucerește porturile de la Marea Neagră, ocupate de generalul roman
Marcus Lucullus în campania din anul 72 îen. : „Boerobisto a purces să întâlnească ale Romanilor
ținătoare de corăbii (porturi) în Moesia cucerite de Marcus Lucullus. Dincolo
de Istru Împreună au cucerit în de dincolo porturi la Marea Euxin (Marea Neagră). Conducătorii Eternei Țări Native Nobilii
Davo-Geților pedepsesc (amendează) de dincoace porturi ale Romanilor [din] al
lor Consulat (Stăpânire)”. (plc. 120, 129)
Boerobisto
traversează Dunidavo (Dunărea) și asediază cetatea Taurunum din Panonia. (plc. 9)
Strategul Ceneo
moare în anul 488 kdz (42 îen), în campania împotriva Boilor din Panonia purtată în
alianță cu Romanii conduși de generalul Marcus Antonius. Cenușa lui Ceneo este
trimisă la Roma pentru a fi așezată în pământul sacru al Zeului Zabelo, adică
în Campus Martius : „[În] al Zeului Zabelo Sacru pământ (Campus Martius) în fruntea
Romei urna funerară trimit în a Mărețului Ceneo statuie piatră de mormânt. Nenorocit în
străpungerea cu iedul (berbecul, mașinărie de asediu) [în] războiul [cu] neamul
Boilor în Panonia, se mișcă în jos pe drumul la Părinții Davo-Geților”. (plc. 39)
La discuția cu Marcus
Antonius, Boerobisto trimite urna cu cenușa lui Ceneo să fie așezată la statuia
ridicată în cinstea sa în fortăreața bogată a Romei: „Rada/Consiliul
se reunește cu [Marcus] Antonius. Hegemonilor Davo-Geților în shekeli (monede)
preschimbă a întâlnirii răscumpărare soțul surorii lui Boerobisto. A lui Ceneo
arsă cenușă Nobilul Boerobisto surorii sale trimite în Bogata Legare-cu-ziduri
(fortăreață) la statuia mormânt a lui Ceneo. La Roma transportă [a] Nobilului
cenușă”. (plc. 118)
Trupul lui Ceneo a
fost ars la Genuklo. Soldații armatei Davo-Geților sunt plătiți de către Romani
și sunt eliberați de sub arme. „În acoperă (îngroapă) la împrejmuirea
(cetatea) Romanilor urna cu dizolvată cenușă [în] Sacrul loc al falangelor
(Campus Martius) la templul Răzbunătorului Puterii Zabelo același cu Șarpele cu coarne. La templul lui Ochi
Strălucitori (Ateno) luptătorii armatei se socotesc (sunt plătiți) și se
eliberează (se duc acasă). Armatei Davo-Geților amenda Romanii iute plutesc să
plătească. Repede pe apă aduc răscumpărarea lui Ceneo înainte de ardere. În
Portul Genuklo oamenii au ars pe mortul Ceneo. La calculare pe războinicii
legiunilor plătesc. Socotirea stabilită dau Davo-Geților. Înțeleptul Gardian
Ceneo [în] traversare pleacă departe la Părinți”. (plc. 80)
Triumvirii Marcus Antonius, Octavianus Augustus și Marcus Aemilius
Lepidus au adus răscumpărare
pentru moartea lui Ceneo și au participat la cremarea lui în cetatea Genukla.
Ei duc apoi cenușa lui Ceneo la Roma, pentru a fi înhumată la statuia ridicată
în Campus Martius în cinstea acestuia : „Nobilului
Boerobisto Regele Davo-Geților anterior plata pe drum pietruit s-a așezat. Merg
repede înainte de ziua arderii se întorc plutind Romanii. Rapid anterior
arderii pe apă/râu călătoresc să întâlnească Împreună Conducătorii (Triumvirii)
pe Boerobisto. Expediția plată pentru căderea de nimicire a lui Ceneo
traversează. La râu în capătă recompensă în shekeli (monede) Davo-Geții. A
așezat Marcus [Antonius] la înfățișarea (statuia) lui (Ceneo) cenușa. Legătura
(ruda) lui Boerobisto [prin] dar de femeie (cumnatul lui Boerobisto, Marcus
Antonius) [în] așezare se reunește cu Consiliul/Senatul”. (plc. 12)
Pentru a respinge
legiunile romane ce prădează patria Davilor, Tracia, Zurasieo îl cheamă pe
Roziano în ajutor. Zurasieo îl întâmpină pe Chiliarhul Sciților Roziano lângă
cetatea Moliodavo. Conform cu înțelegerea existentă între cele două popoare,
Sciții vin cu ajutor militar pentru Davo-Geți, în schimbul aprovizionării cu
mâncare pentru Sciți de către Davo-Geți. „Părțile pe colaborare (contribuție)
: Sciților produc băutură și hrană. La Eliau-Alianța Viteji aduc spre întărire”. Roziano și Zurasieo trec Dunărea în Tracia unde îi
resping pe Romani în „Anul 497 (33 îen) de la Zamolxio”. (plc. 134)
Marcus Licinius
Crassus încercuiește cetatea Genucla condusă de Dapigeo, în anul 500 kdz (30 îen). Istrul se varsă și inundă
drumurile îngreunând asediul. Regele Boerobisto străpunge blocada împrăștiind o
perdea de fum pentru acoperire, acostează în port și aduce mâncare (pâine de
orz sau terci de orz) pentru soldații asediați la Genuklo : „Pâine de orz
transportă Boerobisto la armata Davo-Geților. Pe ascuns Davo-Geții înaintează
plutind să străpungă [în] port prin încercuirea Romanilor. [La] mal cereale din
abundență aduc prin mlaștina râului. Prin locul cu mâl adus de revărsarea de
ducere a râului mersul leagă [pentru] Tânărul Marcus [Crassus]. Gonesc prin
legarea (încercuirea) Romanilor în acoperire (în secret) debarcă. Trec repede
prin încercuirea flotei Romanilor. Fumigație ard. Corabia prin ardere repede
transportă. [Prin] deschiderea încercuirii de capturare se năpustesc. La
Boerobisto Romanii urmăresc plutind prin fumegare, care neprins cu bine trece”. (plc. 128)
În timpul
aceluiași asediu, pe timpul nopții soldații Davo-Geți, conduși de către Regele
Dapigeo, se înșiruiesc peste zona cu noroi de la marginea râului și reușesc să
aprovizioneze cetatea asediată cu mâncare sosită pe o corabie ce a ancorat în portul
Genuklo. Corabia, trimisă de către Boerobisto, era încărcată cu pâine de orz.
Chiliarhul Zurasieo pornește la Sciții Sarmați pentru a cere ajutorul. O armată
de 14 mii de soldați sciți sarmați sosește în ajutorul lui Dapigeo : „Mișcare
(curgere) de gheață acumulată varsă râul. Zoaie (blocuri de gheață plutitoare)
acoperă drumul pietruit de mutare. Înmuierea mersul (drumul) împiedică înainte
cu noroi [pentru] Tânărul Marcus [Crassus]. [Prin] a sa legare (încercuire) a
pământului la interior cu mâncare îndeplinesc iute scindare. Luptătorilor
acoperire aruncă cu fumigație făcută. Legiunile îndeplinesc săturare în Portul
Genuklo. Nou mers (drum) cu pietre leagă. Pietrele în asociere la interiorul
locului inundat aduc. Cei din față gheața de pe pământ îndepărtează.
Sărcerătorii-arcași drumul de jos cu așchii sparte acoperă. Pe drum
buzdugănarii prin legare împreună cu sărcerătorii-arcași iute pâine coaptă
mișcă. Expediție de sprijin în legiuni navale să respingă rapid încercuirea
Chiliarhul Zurasieo la camarazii Sciți în chemare purcede. La chemare în Patrie
neamul legat (aliat) 14 mii [de] Sciți Sarmați îl însoțesc. Ducelui
Chiliarhilor la Romani în grabă scindează atacul (asediul)”. (plc. 79)
Regele Boerobisto
livrează mâncarea către aliați în mod „strâmb”, căci „Era stabilit dinainte ca să evite a
părților stricare”. Chiliarhii
aliați cer adunare de sfat cu Boerobisto și descoperă că acesta are mâncare din
belșug și că a „prădat uniunea”, cărând pe ascuns bogăția defunctului Strateg Ceneo.
Chiliarhii Dapigeo și Zurasieo oferă recompensă pentru înlăturarea lui
Boerobisto. O coaliție formată din „Orolio însoțit de Chiliarhii Zapio, Beriso,
Karpodo, Mongaio” pornește
împotriva lui Boerobisto și îl înlătură de la putere. Este învestit ca Rege al
Davo-Geților Mukrunino Kotizonio (Cotisonis), nepotul lui Dapigeo, în anul 505 kdz (25 îen). (plc. 45, 62)
În anul 517 kdz (13
îen) Regele Kotizonio capturează armata romană condusă
de generalul Marcus Vinucius. Acesta este salvat de către generalul roman Gnaeus
Cornelius Lentulus, care vine să plătească Davo-Geților răscumpărarea : „Lui Kotizonio înturnează
să așeze pradă strălucitoare [pentru] Hegemonul capturat. Al Romanilor Conducător
Lentulus traversează Istrul. În corabie încărcătură mișcă. Se adună în Panonia.
Conducătorii Eternei Țări Native a Davilor au distrus în luptă la întâlnire
[pe] Romani. Suitorul darului pentru Ducele Vinucius soțul surorii este. Kotizonio
tribului său plutind să aducă suficiente pietre din țară permite mișcarea din
Roma la Sarmigetuzo. Din rivieră iute au adus incompletă amendă din pietre nobile.
Kotizonio preț a cerut pe Ducele Vinucius viu să meargă. Soțul surorii a sa
taxă la saturare de două ori aduce Curiei/Senatului peste Vitejii Davilor în
topaz șlefuit Conducătorilor Eternei Țări Native a Davilor [pentru] a Generalului
Marcus viață”. (plc. 69, 72, 113)
Generalul roman Fonteius Agrippa,
conducătorul provinciei romane Moesia, trimite plată în arme Basileului Duro
(Duras). Romanii plătesc răscumpărare, din arme capturate anterior, pentru semănarea
cu grâu a pământurilor nelucrate din stăpânirea lui Agrippa. „Conducătorul în Moesia plătește conducerea (îngrijirea)
Eternei Tări Native a Davilor în parteneriat. A Romanilor Radă/Consiliu kosoni-aduce
în spolieri. Pârloagele pământurilor lui Fonteius Agrippa din Țara Nativă a
Davilor să vindece cer. Pentru pământuri sănătoase Rada Rotundă (Senatul) în
plantațiile de grâu plătește pradă de război salvată răscumpărare [la] Genuklo.
Basileului Duro al Vitejilor pentru susținerea (îngrijirea) pământurilor
Davilor plată Romanii trimit pradă de război”. (plc. 11)
Basileul Duro lucrează terenurile
agricole din Moesia distruse de Sarmații Iazigi. Romanii îl plătesc să
replanteze fermele. „După iarnă lui Duro kosoni-aduc [pentru] vindecare de
către Romani să socotească (să plătească) munca în Moesia. Duro îngrășământ mișcă
unde se cere să îndeplinească însămânțarea fermelor arătură de grăunțe. A
Sarmaților din Iazigi lovitură a distrus udarea. Ale Împăratului Vespasian
pământuri de grăunțe sterpe (neproductive) însănătoșesc de jaful Sarmaților
Iazigi. Bani cere Ad Euso (De la Euxin) Duro Radei/Consiliului pe grânele
pământurilor în distruse de Sarmații Iazigi. Romanii lui Duro kosoni-aduc [de]
topaz șlefuit a pământurilor fermelor arătură de grăunțe plată de aducere la
sănătate. Kosoni în însămânțarea posesiunilor Romanii cară peste. Purced să
moaie (ude) la sănătate arăturile distruse”. (plc. 40)
Duro înarmează soldații Davo-Geți cu
arme și armuri, aduse cu corabia de către generalul roman Marcus Antonius
Primus, ca plată a unei datorii a Imperiului față de Duro : „Mărețul Duro arătură face
Trofeu [în] Davia. În sol rău (îngrășământ) pământul acoperă. Marcus [Antonius
Primus] furnizează arme. [Marcus Antonius] Primus merge cu încărcătură de
protecții ale Romanilor. Numărată încărcătura este. [Marcus Antonius] Primus
amenda Romei să plătească a venit”. (plc. 92)
În anul 69 en. Duro, însoțit de
Chiliarhii Vezino și Dacebalo, reface drumul din Tracia către Marea Aegee
(Egee) și repară mormântul lui Seuthes al III-lea (Golyama Kosmatka, Shipka, Bulgaria). „La anul 598 de la
Zamolxio (69 en) în sfera terestră mișcă zdruncinarea. Duro
crește (extinde) intrarea la prăbușitul mormânt în pământ săpat al Hegemonului
Nobil Măreț Chiliarh Seuthes ... Cu piatră solidifică stricăciunea criptei
din zdruncinarea făcută de pământ (cutremur)”. Duro
se întâlnește cu generalul generalul roman Marcus Antonius Primus, care aduce
arme și armuri cu care Roma își plătește însămânțarea pământurilor din Moesia: „Întâlnește să plătească
pe [Marcus] Antonius Chiliarhul Romanilor numit Primus. În îmbrăcare integrală
trimite a Îmbelșugatei Rome Radă/Consiliu plată”. Este
prezent și „Strateg
al Bufniței Zeițe (Ateno) Boicero”. (plc. 130)
Placa 119 povestește înscăunarea lui
Dacebalo ca Rege al Davo-Geților : „Strategul Boicero bețișoarele mișcă.
Protectoarea Maerobiro (Zboară-cu-bravii) a venit în zbor la Davo-Geți. În existență i-a dat viață Șarpele cu coarne
(Zabelo). Hegemonii Davilor la Legiuire (Conducere)
ridică Duce/Conducător pe Dacebalo să înstăpânească pe domnia vacantă în
Sarmigetuzo. Așază vorba ca pseudo chemare a poporului. Cheamă Daci pe
Davo-Geți. Pământul poartă numele de țara Dacia.
Duro Basileul fiului său dă Legiuirea
(Conducerea) lui Dacebalo Chiliarhul.
Davii cărora Geții [și] Sciții strigare așa
le spun Lupi”. (plc. 119)
În „anul de
la Zamolxio 600 (71 en)” are
loc o eclipsă de soare. Este trimisă ofrandă la un oracol, „la Augurul Etern”, în
valoare de „șase
sute egal cu anul uscate lingouri încărcătură bogată”. (plc.
17)
„Dacebalo în frunte aleargă armatei Dacilor.
Adună la nezdravănă sănătate expediția cu trupe a lui Domițian. Prizonierii în
șanțul legiunilor (între legiunile despicate) pedepsesc. Conducătorul cu trupe
în capturare stopează armata Romanilor”. (plc. 16)
Dacebalo îi capturează și spoliază pe
Romani : „În posesiunea Tării Native a Dacilor salvează
valizii. Acoperă (îngroapă) morții Romanilor”.
Dacebalo încheie pace cu Împăratul roman Domițian și îi permite acestuia să se
întoarcă acasă prin teritoriul Daciei, în schimbul unui tribut anual de 2 oboli
(Dio Cassius) pentru fiecare soldat roman care a fost salvat. „În parteneriat
al Romanilor Domițian
kosoni-aduce”. Soldații romani sunt duși la râul Sargeția lângă
Sarmigetuzo pentru a se spăla și pentru a fi vindecați și ospătați. (plc. 5, 6, 16,
22, 65, 96, 84, 94)
Iată condițiile impuse de Dacebalo lui
Domițian:
„Vi să
meargă în țară Romanii fac pace (se învoiesc) cu Diegio.
Împăratul Romanilor cere Regelui Dacilor
stăpân al teritoriului prin vânzare (răscumpărare) spre țara de origine să
navigheze iute cu barca. Porumbei aleargă Zeului Apolo să pună jos
sulița Șarpelui Divin Zabelo. Înfricoșătoarea
suliță liniștește să facă pace. El însuși nezdravăn (bolnav) Domițian la întâlnire trimite pe [Cornelius] Fuscus să îndeplinească la cerințele lui
Diegio.
I. Împăratul Romanilor se stabilește să
livreze pe viață neîncetat 39.276 de oboli pe an.
II. Să își înturneze armata [în] țară la Îmbelșugații Romani, să stea deoparte
de teritoriile veșnic parte pentru Nobilii Dacilor.
Vitejii în frunte cu Maerobiro
(Zboară-cu-bravii) din Sarmigetuzo atunci în anul 617 kdz (88 en).
Chiliarhii Curiei/Senatului [de]
Vorbă/Sfat.
Generalul Rege Duce Dacebalo, Strategul
Boicero, Chiliarhul Diegio, Chiliarhul Vezino.
1 miriadă (zece mii), 9 mii, 6 sute, 38
Romani. (19.638 Romani).
Regele Vitejilor Romanilor Domițian,
Strategul [Cornelius] Fuscus Generalul Vitejilor, Ducele Chiliarh [Tettius]
Iulianus Strategul Romanilor.
Al Regilor Fii (urmași) Cap de Familie
Sarmizo. Al Chiliarhilor Vitejilor Rege Dacebalo”. (plc. 121)
Romanii erau într-o situație disperată
și au acceptat condițiile impuse de Dacebalo, adică plata anuală a doi oboli
pentru fiecare soldat lăsat să treacă prin Dacia spre casă, așa cum relatează
Dio Cassius (Dio,
Historia Romana, LXVII.6.5) : „Doi bani [pentru] un războinic” și „Hegemonii săvârșesc de liniștesc furia Șarpelui opresc
sulița de străpuns. [Pentru] viața Nobililor sunt trimise 4 miriade (zeci de
mii) de Auriți (Aureus) pe an Regelui [pentru] salvare. Au făcut Dacii sulița
liniștită pentru călătorie. Dau invocație roagă [pe] Maerobiro
(Zboară-cu-bravii) al Romanilor Strateg să meargă pe vatra poporului Dacilor”. (plc. 114)
Romanii au fost reînsănătoșiți de către
Daci : „Pentru
a odihni/vindeca așază bine [pentru] traversarea departe. Slăbirea de istovire
revigorează cu cereale și roți de brânză. Dacii provizii de nevoie mișcă iute
pedestrimii Romanilor. Alimentează luptătorii cu provizii. În război împărțirea
câștigurilor la sfat discută Chiliarhii luptătorilor [cu] Dacebalo [al] Dacilor”. (plc. 114)
Din
textului plăcii 22, aflăm că Cornelius Fuscus a fost ucis prin tortură de către
Diegio, pentru sărirea plății tributului anual către Daci, conform tratatului încheiat.
„Dacebalo respinge cerința ca [Cornelius]
Fuscus să discute cu Dacebalo. Pe el Romanii îl caută. Diegio cheamă plata
tratatului. Diegio îl maltratează pe Căpetenia Romei. Plata taxei anuale a
sărit. Sacrificare aranjează Dacii prin chinuire. Chiliarhul Diegio
îl torturează pe Strategul [Cornelius] Fuscus”.
Regele Dacebalo și Strategul Boicero
călătoresc cu corăbiile la cetatea Zidodavo (Zidovar, Orešac, Serbia), ce
era condusă de Chiliarhul Vezino. Călătoria are ca scop aducerea unei ofrande
Zeului Zabelo. (plc. 124)